Simptome cardio – vasculare

Durerea toracica

Ce este si cum se manifesta? Durerea toracica sau durerea in piept este un termen larg folosit si este cel mai frecvent asociat cu “durerea de inima”. Pentru inceput este util sa se stie ca durerea toracica poate avea diverse cauze incepand cu leziunile de piele si, mergand spre profunzime, muschi, coaste, plaman, inima. In cazul femeilor se adauga patologia sanului. Ca si argumente pentru durerea de inima sau angina pectorala se pot folosi urmatoarele: durerea este in spatele sternului (osul care imparte pieptul in doua), poate sa iradieze in baza gatului, mandibular, umeri, brate, incheietura mainii, de cele mai multe ori apare in context de efort fizic si se amelioreaza in repaus sau la administrarea de nitroglicerina sublingual, se poate insoti de transpiratii, greata, respiratie grea, palpitatii. Daca durerea este influentata de mobilizare – se accentueaza la inspir profund, la palpare, la miscarea corpului si a bratelor, probabilitatea de a fi de natura cardiac este mai mica. Trebuie mentionat ca doar pentru ca o durere nu indeplineste toate criteriile pentru a fi determinata de o problema la inima, nu inseamna ca nu este de natura cardiaca. In acest sens ne sunt de folos investigatiile

Cum se investigheaza? Atunci cand o persoana are o durere toracica, ar fi ideal sa i se faca o electrocardiograma (ECG) in timpul durerii pentru a vedea daca exista un correspondent intre durere si activitatea electrica a inimii. Daca apar modificari pe ECG atunci probabilitatea ca durerea sa fie de terminata de o boala de inima este foarte mare. O ECG normala nu exclude patologia cardiaca si pacientul necesita sa fie investigat in continuare pentru a se pune un diagnostic cat mai corect. In cazul in care nu sunt modificari pe ECG de repaus se recomanda efectuarea unui test de ECG la efort pentru a evidentia eventuale modificari in timpul efortului: reproducerea simptomatologiei pentru care s-a prezentat la medic si aparitia modificarilor ECG. Un rol important il are si ecocardiografia cu ajutorul careia se pot masura dimensiunile diferitelor structuri care formeaza inima dar se poate evalua si functia inimii (capacitatea de pompa). Ecocardiografia poate fi efectuata in repaus sau in timpul efortului – ecocardiografia de efort- efort indus fizic, folosind bicicleta, sau indus chimic cu substante care cresc frecventa inimii. Atunci cand probabilitatea ca simptomele sa fie induse de o boala de inima este foarte mare se poate indica efectuarea unei coronarografii – se injecteaza o substanta de contrast in vasele care hranesc inima si sub un ecran radiologic se evidentiaza “stenoze” care pot fi semnificative sau nu, si in functie de rezultat se decide atitudinea terapeutica. In afara de cele enumerate mai sus, se adauga investigatiile de laborator si examenul radiologic pe care medicul le indica in functie de simptomatologia pacientului. Exista si alte investigatii care pot fi facute – RMN cardiac, angio CT, scintigrama miocardica etc – acestea fiind recomandate in anumite situatii particulare, ele nefiind investigatii de rutina

Ce este de facut? Indiferent de boala de inima diagnosticata, tratamentul incepe prin schimbarea stilului de viata In functie de diagnostic, medicul poate prescrie medicamente care sa amelioreze durerea. In cazurile acute vi se poate recomanda nitroglicerina sublingual. Ca tratament de fond exista mai multe clase de medicamente pe care medicul le alege in functie de mai multi factori printre care: indicatia conform ghidului de practica, prezenta/absenta altor boli, prezenta/absenta alergiilor sau a intolerantei la o anumita substanta, raspunsul la tratament. Aceste detalii se dicuta cu medicul cardiolog sau de alta specilitate, judecand fiecare caz in parte.

Dispneea

Ce este si cum se manifesta? Termenul de dispnee se refera la dificultatea de a respira: senzatia de sufocare, senzatia de lipsa de aer, “sete de aer”, persoana avand tendinta de a iesi afara “la aer”sau de a deschide fereastra pentru “a putea respira curat”. Caracteristic dispneei de origine cardiaca este imposibilitatea de a sta intins in pat: persoana doarme in sezut (deseori folosind mai multe perne pentru a sta ridicata), sau in fotoliu sau la marginea patului cu bratele sprijinite pe o masa sau pe un spatar de scaun. Gradele de dispnee sunt variate, pronind de la dispneea de efort cu prag mare (urcat pe munte la 2000 m), pana la dispneea cu prag de efort foarte mic (imbracat, mancat), si terminand cu dispneea de repaus. Nu trebuie omis stilul de viata al persoanei, gradul de efort pe care il face intr-o zi obsnuita poate fi un punct de reper (“inainte urcam pana la etajul 3 fara problem, acum de abia urc pana la etajul 1” sau “inainte mergeam 30 de minute zilnic acum obosesc mergand o statie de autobuz” etc). Cauzele dispneei pot fi multiple: cardiace, respiratorii, nervoase, anemie etc. Care este cauza dispneei de origine cardiaca? Sunt doua cauze principale: prea mult volum sau prea multa presiune, pe fondul unei inimi care are un grad de insuficienta acuta sau cronica. In primul caz, este vorba de pacienti care nu respecta regimul fara sare si care acumuleaza foarte multa apa in organism pe care inima nu are suficienta putere sa o pompeze si asa apar edemele, adica umflarea picioarelor (ca si mic experiment: probabil ati observat ca lasand sarea descoperita pe masa, aceasta se umezeste; deci sarea atrage apa; cu cat se mananca mai sarat cu atat organismul va retine mai multa apa). In al doilea caz, suprasolicitarea de presiune, inima pompeaza sange contra unei forte; exemplu: hipertensiunea arteriala. Deoarece este un obstacol in fata, presiunea va creste retrograd (inapoi) inclusiv in plamani si asa apare senzatia de respiratie grea.

O cauza speciala de dispnee este atunci cand exista un cheag in arterele care hranesc plamanii – ne referim la trombembolismul pulmonar.

Cum se investigheaza? Se efectueaza analize de laborator : electrocardiograma, radiografie pulmonara, ecocardiografie, probe ventilatorii, iar in anumite cazuri chiar CT pulmonar cu sau fara substanta de contrast.

Ce este de facut? Tratamentul consta in tratarea bolii de baza care determina dispneea.

Tusea

Ce este si cum se manifesta? Tusea este un act reflex care apare atunci cand exista un irritant la nivelul cailor aeriene: obiect strain (cand ne inecam cu mancare), secretii (cand racim), presiune crescuta in plamani (hipertensiune) sau in pleura (pleurezie- acumulare de lichid intre foitele care invelesc plamanul), volum de sange crescut in plamani (insuficienta cardiaca – inima nu are forta necesara de a prelua tot sangele din plamani pentru a-l pompa mai departe); mai exista situatia particulara a tumorilor care po texista fie in plaman fie in exterior si fac compresie pe caile respiratorii.

Cum se investigheaza? Se efectueaza analize de laborator, radiografie pulmonara, probe ventilatorii, electrocardiograma, ecocardiografie, si uneori CT pulmonar cu sau fara substanta de contrast.

Ce este de facut? Se trateaza boala de fond care determina tusea